Cum sa gestionezi gandurile paranoice

Exista anumite momente si situatii in care a fi atenti la intentiile celorlalti poate fi un raspuns adaptativ. Si cineva poate, desigur, sa aiba motive legitime pentru a se simti suspicios si amenintat. De exemplu, intampinarea discriminarii sau asistarea la violenta poate modela convingerile unei persoane despre alte persoane si daca se pot simti in siguranta in lume. Dar atunci cand cineva suspecteaza o amenintare bazata pe dovezi putine sau deloc si cand modelele de gandire suspecta devin persistente si suparatoare sau afecteaza functionarea zilnica a unei persoane (cum au facut-o pentru domnul J), acestea sunt semne ale unei probleme cu gandirea paranoica.

Paranoia a fost definita de psihologul Daniel Freeman si colegii sai ca o teama nefondata ca alti oameni intentioneaza sa faca un rau. In mod obisnuit, o persoana poate distinge intre sentimentul de amenintare care vine odata cu infruntarea unui pericol real de ceea ce simte atunci cand anticipeaza un pericol potential. Cand cineva se lupta cu paranoia, aceasta distinctie devine neclara, iar persoana experimenteaza o stare de alerta recurenta.

Exista multe moduri in care gandirea paranoica se poate manifesta. Unele forme comune includ:

• temandu-va ca sunteti urmarit critic si judecat;
• crezand ca oamenii vorbesc despre tine la spate; sau
• simtindu-se in pericol de a fi atacat de altii.

Gandurile paranoice exista de-a lungul unui spectru. Finalul sever poate include iluzii persecutorii, cum ar fi gandirea ca altii va controleaza gandurile sau ca sunteti spionat in mod obisnuit. Aceste forme extrem de suparatoare de paranoia afecteaza o proportie relativ mica de oameni, inclusiv cei care sufera de psihoza ca parte a unor afectiuni de sanatate mintala, cum ar fi schizofrenia. Dar oamenii pot diferi in ceea ce priveste nivelul de convingere cu care au ganduri paranoice si impactul emotional asupra persoanei si asupra celor din jur.

In formele sale mai putin severe, gandirea paranoica se intampla intr-o parte mult mai mare a populatiei generale – inclusiv persoanele care nu sufera de o anumita afectiune mintala. Intr-adevar, s-a estimat ca cel putin 10% dintre oameni experimenteaza in mod regulat ganduri paranoice de un fel. Este obisnuit sa aveti ganduri usoare suspecte, cum ar fi gandirea Oamenii incearca sa ma deranjeze intentionat sau ca nu ar trebui sa va exprimati parerile altora de teama sa nu fiti judecat. Gandirea paranoica mai moderata ar putea include griji recurente cu privire la posibilitatea de a avea incredere in prieteni si colegi sau gandirea ca, daca alti oameni ar sti mai multe despre tine, ar folosi informatiile impotriva ta.

Va intrebati daca ati experimentat astfel de ganduri sau cum sa faceti diferenta dintre amenintarile reale si anxietatea paranoida? In acest Ghid, imi propun sa va ajut sa intelegeti daca anumite ganduri sunt considerate „a fi paranoic” sau nu – si, daca da, cum sa le gestionati mai bine. Este dincolo de scopul acestui Ghid sa va concentrati asupra celor mai severe experiente paranoice (de exemplu, gandirea ca altii comploteaza rau sau va controleaza gandurile); atunci cand aveti de-a face cu astfel de experiente, cel mai bine este ca persoana sau cei dragi sa consulte direct un profesionist din domeniul sanatatii (consultati sectiunea Aflati mai multe de mai jos). Cele mai comune tipuri de ganduri paranoice se vor concentra aici.

Paranoia are o varietate de cauze si factori de risc

Atat natura, cat si hranirea par sa influenteze predispozitia unei persoane de a experimenta paranoia. Bullying-ul, traumele si experientele adverse de viata, cum ar fi neglijenta si abuzul, sunt toti factori asociati cu paranoia pe parcursul dezvoltarii. Conform modelului stres-vulnerabilitate, evenimentele din viata, cum ar fi violenta sau agresiunea, pot, pentru unii, declansa anticiparea credintelor pericolului si amenintarilor care stau la baza paranoiei. Acest lucru ar putea duce la dezvoltarea unei scheme interne despre sine, cum ar fi eu sunt vulnerabil, ceilalti sunt periculosi si sa conduca la starile recurente de excitare crescuta si cautarea unui sens ascuns (de exemplu, intentia ostila) care caracterizeaza gandurile paranoice. Izolarea sociala, lipsa somnului, consumul de alcool si consumul de canabis sau tutun pot face, de asemenea, mai probabil sa apara gandurile paranoice.

Unii cercetatori au sugerat ca paranoia reflecta preocuparile emotionale ale unei persoane, in special anxietatile si grijile legate de relatii. Anxietatea sociala este asociata semnificativ cu gandurile paranoice. Cu cat anxietatea pe care o traim in prezenta altora este mai puternica, cu atat este mai probabil sa eviti sa te confrunti cu acele situatii care se simt amenintatoare. De exemplu, frica de respingere sau de a se simti vulnerabil ar putea determina unii oameni sa creada ca altii vorbesc negativ despre ei. Daca evita din ce in ce mai mult situatiile sociale, acea convingere a amenintarii ramane necontestata si este mai probabil sa persista.

De-a lungul anilor de practica clinica, am observat ca atunci cand nivelul general de anxietate pe care il simte o persoana este crescut – poate din cauza unui eveniment stresant de viata, cum ar fi pierderea locului de munca sau ruperea unei relatii – gandurile paranoice pot deveni mai probabile. Paranoia poate, de asemenea, exacerba sentimentele depresive si invers, ducand la o spirala negativa.

Pe langa sentimentele de anxietate si depresie, anumite moduri de gandire sau mecanisme cognitive par a fi legate si de paranoia. Cercetarile sugereaza ca indivizii cu o vulnerabilitate mai mare la paranoia interpreteaza informatiile ambigue mai negativ decat cei cu vulnerabilitate scazuta, un fenomen numit partinire de interpretare . Acest lucru este, la randul sau, asociat cu niveluri mai mari de suferinta. De exemplu, interpretarea privirii ambigue a unui strain ca fiind rau intentionata este probabil sa sustina credintele paranoice (de exemplu, majoritatea oamenilor nu ma plac / sunt gata sa ma prinda) si creste anxietatea cu privire la riscul de a fi maltratate. Multi indivizi cu modele de gandire paranoica tind, de asemenea, sa traga concluzii bazate pe informatii limitate. Aceste prejudecati de rationament, impreuna cu tendinta de a invinovati alte persoane pentru evenimente negative si/sau o lipsa de flexibilitate in gandirea cuiva, pot impiedica pe cineva sa genereze sau sa ia in considerare explicatii alternative pentru experientele aparent amenintatoare.

In restul acestui Ghid, va voi oferi o serie de pasi pentru a va ajuta sa recunoasteti gandurile paranoice atunci cand apar, sa faceti fata acestor ganduri intr-un mod care poate atenua durerea psihica si sa reduca probabilitatea ca gandurile paranoice sa reapara. Acesti pasi sunt extrasi din practica mea clinica si lucreaza cu oameni care au experimentat paranoia, integrand diferite modele psihologice de intelegere, inclusiv terapia cognitiv comportamentala, terapia de acceptare si angajament si abordari psihanalitice. Cu exercitiile care urmeaza, te invit sa inveti mai multe despre gandirea si sentimentele tale, cu scopul de a atenua suferinta pe care gandurile tale ti-ar putea provoca.

Ce sa fac

Observati potentiale semne de gandire paranoica

Identificarea gandurilor paranoice poate parea o sarcina dificila de inceput, mai ales daca simti ca exista motive intemeiate pentru a te simti suspicios si amenintat. Cu toate acestea, exista cateva indicii pe care le puteti folosi pentru a va ajuta sa recunoasteti cand s-ar putea sa va implicati intr-o gandire paranoica. Acestea pot include unul sau mai multe dintre urmatoarele:

• Aveti suspiciuni recurente despre ceilalti (de exemplu, ca va vor face rau sau va vor exploata, sau ca deja aveti) fara a avea dovezi concrete pentru suspiciunile dvs. (cum ar fi sa fiti hartuit in mod deschis).
• Te simti neincrezator si furios de cele mai multe ori.
• Te simti adesea hipervigilent. Semnele de hipervigilenta includ reactia exagerata la zgomotele sau oamenii din jurul tau si sentimentele recurente de a fi coplesit sau ingrijorat ca ti se va intampla ceva negativ.

Dezvoltand mai multa constientizare a gandirii tale, te poate ajuta sa identifici un gand paranoic atunci cand apare si sa creezi o anumita distanta de el. Data viitoare cand aveti un gand care implica pe cineva care va ameninta sau va poate face rau, observati-va experienta, fara a incerca sa schimbati sau sa controlati gandul – incepeti prin a accepta doar ca il aveti. Va puteti exprima gandul in cuvinte in felul acesta: Am gandul ca… Acest pas initial va va ajuta sa aflati ca gandurile voastre sunt diferite de judecati si actiuni.

Un alt pas util pentru dezvoltarea unei mai mari constiinte de sine este sa asculti senzatiile care vin din corpul tau. Cum reactioneaza corpul tau in aici si acum cand ai unul dintre aceste ganduri suparatoare? Exista semnale pe care incepi sa le observi? Raspunsul de lupta sau fugi – o reactie fiziologica care poate include batai accelerate ale inimii, respiratie mai rapida si tensiune in maxilar, umeri sau muschi – poate aparea automat atunci cand te confrunti cu orice fel de experienta stresanta sau inspaimantatoare. Poate fi declansat si de ganduri paranoice. Semnele unui raspuns de lupta sau de fuga va pot ajuta sa va avertizeze ca va angajati intr-o gandire paranoica.

Noteaza-ti gandurile si posibilii factori declansatori

Incepeti sa tineti un jurnal zilnic in care descrieti potentialele ganduri paranoice si sentimentele asociate. Concentrati-va asupra gandurilor care implica un sentiment de amenintare sau de rau din partea altora si care va provoaca suferinta.

Pentru fiecare descriere a unui gand, puteti scrie si raspunsuri la aceste intrebari:

• Cand a aparut gandul?
• Cat de mult ai crezut gandul?
• Cat de ingrijorator ati gasit?
• Care sunt cauzele sau declansatoarele posibile ale gandului?
• Exista alte explicatii sau posibile rezultate?

Cand luati in considerare posibili factori declansatori, acestia pot include lucruri care va afecteaza bunastarea sau starea de spirit, cum ar fi lipsa de somn sau evenimente stresante care au avut loc in timpul zilei.

Iata un exemplu despre cum ar putea arata:

• Gandul: am avut gandul ca oamenii se uitau la tinuta mea si faceau comentarii derogatorii despre mine pentru ca credeau ca arat prost.
• Cand s-a intamplat: cand am fost la petrecerea prietenului meu.
• Cat de mult am crezut: am crezut destul de tare.
• Cum m-am simtit: m-a facut foarte anxioasa. Era ca si cum as fi pe cont propriu impotriva tuturor celorlalti din camera. M-am simtit si suparat. Imi venea sa ma ascund ca sa nu ma observe. M-a facut sa nu mai vreau sa merg la petreceri.
• Posibile declansatoare: am observat pe cineva care se uita la mine, cu un zambet. De asemenea, nu am dormit bine si am baut niste pahare de vin.
• Alte explicatii: persoanei i-ar fi placut tinuta mea; ar fi vrut sa ma abordeze pentru a discuta.

Intrebati-va despre dovezi

Daca nu esti sigur daca un gand suparator pe care l-ai notat in jurnalul zilnic este intr-adevar un gand paranoic, ar putea fi util sa-ti pui mai multe intrebari despre el. De asemenea, ai putea incepe aceste reflectii in momentul in care gandurile vin pentru prima data in minte. Ai putea intreba:

• Exista vreo dovada concreta care sustine gandul?
• Exista vreo dovada impotriva gandului?
• Mai am gandul, in ciuda asigurarii altora?
• Ce i-as spune unui prieten bun care se afla in aceeasi situatie?

De exemplu, ati putea banui ca privirea unui strain in timpul unei intalniri sociale sugereaza ca oamenii de acolo va judeca negativ si vorbesc despre dvs. – dar, reflectand, va dati seama ca nu exista nicio dovada clara a vreunei atitudini negative in acest comportament ambiguu. Iar faptul ca majoritatea oamenilor de la eveniment au interactionat amabil cu tine ar putea fi o dovada impotrivagandul ca ai fost judecat. Poate ca prietena ta cea mai buna ti-a spus si ca nu a vazut semne ca cineva te judeca sau te critica. Daca prietenul tau se afla intr-o situatie similara, avand un gand asemanator, s-ar putea chiar sa fi interpretat situatia intr-o lumina mai pozitiva decat ai facut-o in cazul tau, linistindu-l pe prietenul tau ca ultima data cand a iesit, s-a descurcat bine in intalnirea cu oameni noi si s-a distrat bine. Din motivele de mai sus, s-ar putea sa reformulati acest gand, astfel incat situatia sa nu fie atat de amenintatoare cum credeati initial ca este.

Pe masura ce luati in considerare intrebarile de mai sus si raspunsurile dvs., puteti, de asemenea, sa le scrieti. S-ar putea sa doriti sa purtati intrebarile si raspunsurile cu dvs., astfel incat sa le puteti privi in viitor, atunci cand apar ganduri similare.

Incetineste-ti gandirea

Am descris unele dintre procesele de gandire implicate in paranoia, inclusiv saritul la concluzii si interpretarea informatiilor ambigue intr-un mod excesiv de negativ. O caracteristica comuna a acestor procese este gandirea rapida – o succesiune rapida de ganduri care poate fi dificil de retinut in minte si de examinat cu atentie. Gandurile de curse care par dincolo de controlul tau pot fi suparatoare, mai ales daca includ griji legate de siguranta ta fizica sau psihologica.

S-a descoperit ca incetinirea gandirii cuiva reduce paranoia si ajuta la imbunatatirea calitatii vietii pentru cei care se lupta cu gandurile paranoice. Cand observi ca gandurile tale devin din ce in ce mai rapide, cum ar fi masinile de curse pe autostrada, poti incerca urmatorul exercitiu de respiratie atenta (adaptat de pe site-ul web NHS) pentru a-ti incetini gandirea:

1. Stati sau intindeti-va confortabil, relaxandu-va capul si gatul.
2. Pune o mana pe piept si cealalta pe abdomen, chiar sub cutia toracica.
3. Inspirati incet pe nas, numarand timp de patru secunde, lasand aerul sa intre adanc.
4. Expira prin buzele stranse pana la un numar de patru secunde. Repetati pasii de respiratie pentru cateva minute sau pana cand incepi sa simti ca devii mai calm.

Dupa ce ti-ai ancorat constientizarea cu respiratia ta, fa-ti un moment pentru a te concentra asupra prezentului, aici si acum. Concentreaza-ti atentia pe scaunul pe care stai, camera in care te afli, ora din zi. Daca observi ca atentia ta se indeparteaza de momentul prezent, revine usor din nou la constientizarea respiratiei tale.

Respiratia atenta reduce raspunsul la stres al organismului si promoveaza o senzatie de calm, ajutand la calmarea sau oprirea gandurilor de curse.

Aceste exercitii pot deveni, de asemenea, parte a unei rutine zilnice de auto-ingrijire. De exemplu, ati putea decide sa le exersati timp de 10 minute la inceputul si/sau la sfarsitul zilei, sau de mai multe ori pe zi. Majoritatea oamenilor tind sa aiba cantitati mai mari de ganduri si griji la curse atunci cand se trezesc sau cand merg la culcare. Incepeti ziua ancorandu-va in prezent va poate ajuta sa va simtiti mai intemeiati pe masura ce ziua se desfasoara.

Revizuiti obiceiurile si rutinele tinand cont de potentialii factori declansatori

Deoarece lipsa somnului si consumul de alcool sau droguri pot intensifica paranoia, luati in considerare daca acesti factori ar putea juca un rol in gandirea dvs. De exemplu, dupa ce observati si luati nota de situatii recente in care ati avut ceea ce par a fi ganduri paranoice (ca in exemplul anterior al petrecerii), poate observati o tendinta – de exemplu, ca gandurile suparatoare despre a fi judecat sau amenintat tind sa apara mai des atunci cand ati baut sau ati consumat un drog. Daca acesta este cazul, va puteti concentra pe gestionarea potentialului declansator prin reducerea sau oprirea utilizarii.

In mod similar, daca gandirea paranoica pare sa urmeze un somn prost, ati putea dori sa gasiti modalitati de a lucra la acest declansator, imbunatatind igiena somnului. Aceasta poate include dezvoltarea unei rutine de somn consistente, in care doriti sa mergeti la culcare si sa va treziti aproximativ la aceeasi ora in fiecare zi. De asemenea, puteti evita utilizarea ecranului inainte de culcare si va puteti relaxa facand o baie sau citind o carte inainte de culcare.

In general, angajarea in activitati fizice de rutina, mancarea si dormitul bine in mod regulat si cufundarea in natura prin plimbari sau alte activitati in aer liber pot contribui la cresterea bunastarii si la reducerea stresului in timp, ceea ce ar putea, la randul sau, sa reduca riscul de ganduri paranoice.

Ramaneti conectat si ganditi-va sa va impartasiti gandurile

Centrala in paranoia este ideea unei amenintari iminente, fie ca este fizica sau psihologica. Una dintre modalitatile prin care oamenii incearca uneori sa se apere de amenintarea perceputa este sa se retraga, limitand sau evitand contactul cu ceilalti. Cu toate acestea, acest lucru duce in cele din urma la izolare si singuratate, care, la randul lor, sunt factori de risc cunoscuti (si factori de mentinere) pentru paranoia.

Un sentiment de incredere si siguranta cu ceilalti este un factor fundamental in depasirea gandirii paranoice. Desi s-ar putea sa te simti vulnerabil sau rusinat de gandurile tale sau sa te temi care va fi reactia daca cineva afla despre ele, impartasirea gandurilor tale cu cineva in care poti avea incredere – cum ar fi un membru al familiei, un prieten apropiat sau un psiholog sau alt profesionist din domeniul sanatatii – te poate ajuta sa-ti cresti sentimentul de a fi auzit si inteles. S-ar putea sa doriti sa va ganditi la ceea ce ati dori sa impartasiti, precum si la ceea ce va simtiti, ca un spatiu confidential si o modalitate sigura de a comunica cu o persoana de incredere (fie ca este fata in fata intr-o camera linistita, prin telefon sau in scris).

Daca decideti sa impartasiti cu un ascultator de incredere, incercati sa fiti cat mai sincer si deschis posibil cu privire la sentimentele si gandurile dvs., precum si la care sunt dificultatile si nevoile dvs. De asemenea, puteti impartasi ceea ce ar putea face pentru a va ajuta, inclusiv lucruri practice, cum ar fi sa mergeti la plimbare impreuna, sa va insoteasca in situatii sociale la care va este dificil sa mergeti singur sau sa va oferiti check-in-uri regulate pentru a va intreba cum va simtiti. Impartasirea resurselor despre gandurile paranoice cu ei, cum ar fi acest Ghid (sau cele din sectiunea Linkuri si carti de mai jos), ii poate ajuta sa inteleaga mai bine cu ce ati avut de-a face. De asemenea, este important sa respectati limitele celeilalte persoane si sa recunoasteti ca poate avea nevoie de spatiu uneori si ca acest lucru nu este acelasi lucru cu o respingere sau o judecata negativa.

A face parte dintr-un grup de persoane cu care va conectati si comunicati in mod regulat (fie personal sau online) va poate ajuta, de asemenea, sa va sustineti sentimentul de apartenenta. Puteti explora posibilitatea de a va alatura unui grup care se intalneste pentru a se angaja intr-o anumita activitate pe care o considerati interesanta, cum ar fi un club de carte sau o clasa de exercitii. Grupurile de autoajutorare si sprijin organizate de organizatii caritabile locale (consultati sectiunea Link-uri si carti de mai jos) pot oferi, de asemenea, un mediu in care sa primiti incurajare si sa va simtiti ascultat – si sa auziti despre experientele si provocarile altor oameni, despre care s-ar putea sa gasiti ca sunt diferite si similare cu ale dumneavoastra.

Puncte cheie – Cum sa gestionati gandurile paranoice

1. Paranoia este o teama nejustificata ca alti oameni intentioneaza sa faca rau. Include ganduri si sentimente suspecte, suspecte, care pot varia ca severitate.
2. Paranoia are o varietate de cauze si factori de risc. Experientele adverse de viata pot creste riscul de paranoia. Anxietatea si anumite tendinte cognitive (cum ar fi partinirea fata de interpretari negative) ar putea juca, de asemenea, un rol, impreuna cu alti factori.
3. Observati potentiale semne de gandire paranoica. Acestea pot include suspiciuni recurente fara dovezi concrete care sa le sustina si, deseori, sa se simta neincrezator sau hipervigilent.
4. Noteaza-ti gandurile si posibilii factori declansatori. Retineti cand a aparut un gand suspect, cum ati raspuns, ce ar fi putut contribui la acesta si daca au existat alte modalitati de a explica situatia.
5. Intrebati-va despre dovezi. Daca nu sunteti sigur daca un gand este unul paranoic, luati in considerare daca exista dovezi clare care sa-l sustina – si daca exista dovezi impotriva lui.
6. Incetineste-ti gandirea. Gandurile de curse pot alimenta paranoia, dar respiratia atenta si concentrarea deliberata asupra prezentului le pot ajuta sa le calmeze.
7. Revizuiti obiceiurile si rutinele tinand cont de potentialii factori declansatori. Gestionarea paranoiei poate include imbunatatirea igienei somnului, reducerea consumului de substante sau alte schimbari de comportament care promoveaza bunastarea.
8. Ramaneti conectat si ganditi-va sa va impartasiti gandurile. Evitarea altora ar putea intari paranoia; a fi cu si a impartasi cu oameni de incredere poate ajuta la depasirea acesteia.

Afla mai multe

Daca gandurile despre a fi amenintat sau ranit iti perturba in mod semnificativ viata – de exemplu, daca simti un sentiment de persecutie severa sau ai ganduri repetate ca oamenii incearca sa-ti provoace un rau semnificativ sau sa te controleze – acest lucru poate fi foarte suparator si izolant si este important sa primesti sprijinul potrivit. Discutia cu un medic de familie/medic primar ar putea fi primul pas pentru accesarea ajutorului adecvat. Acestia pot efectua o consultatie initiala si va pot trimite la un specialist in sanatate mintala, cum ar fi un psihoterapeut si/sau un psihiatru. De asemenea, ar putea recomanda optiuni de asistenta locala pe care le puteti accesa daca este necesar.

Terapia poate fi o resursa valoroasa pentru a explora si a lucra prin experiente de paranoia. Exista multe abordari terapeutice acolo. Terapia cognitiv-comportamentala (CBT), antrenamentul metacognitiv si terapia de remediere cognitiva (CRT) au demonstrat fiecare eficacitate in a ajuta persoanele care se lupta cu gandirea paranoica. Aceste abordari sunt concepute pentru a lucra pe credintele subiacente, astfel incat sa puteti procesa informatiile intr-un mod care promoveaza mai bine bunastarea. In TCC, de exemplu, terapeutul si pacientul lucreaza impreuna pentru a incerca sa dea sens si sa revizuiasca procesele interne care duc la ganduri paranoice. In mod similar, antrenamentul metacognitiv este un tratament pe termen scurt care se concentreaza pe „gandirea despre gandire” si are ca scop cresterea gradului de constientizare a prejudecatilor cognitive care sunt implicate in formarea paranoiei.

Terapiile familiale sau sistemice inteleg dificultatile individuale, inclusiv gandirea paranoica, ca parte a unui sistem de relatii interpersonale. Ele ajuta la explorarea punctelor forte individuale, precum si a resurselor sociale pentru a crea noi perspective asupra provocarii atat pentru individ, cat si pentru familia lor.

Abordarile pe termen mai lung, cum ar fi terapiile psihanalitice sau psihodinamice, va pot ajuta sa aruncati o privire mai profunda in gandurile si grijile voastre. In acest tip de terapie, momentul prezent al relatiei terapeutice (intre pacient si terapeut) devine un vehicul pentru cresterea constientizarii despre modelele personale si interpersonale care influenteaza viata de zi cu zi.

Alegerea de a te angaja in terapie implica, de obicei, o consultare si o evaluare initiala cu un terapeut, care te poate ajuta sa te orientezi catre tipul de munca potrivit pentru tine in acel moment anume. Daca una dintre abordarile de mai sus suna deosebit de atragatoare si ati dori sa contactati direct un terapeut pentru o consultatie, poate doriti sa verificati site-urile web ale terapeutilor locali sau profilurile online pentru a vedea daca mentioneaza oferirea acestor tipuri de terapie.

Daca sunteti interesat sa vedeti un terapeut in mod privat in Marea Britanie si Irlanda, site-urile Asociatiei Britanice pentru Consiliere si Psihoterapie (BACP), Asociatia Britanica pentru Psihoterapii Comportamentale si Cognitive (BABCP) si Consiliul Psihanalitic Britanic (BPC) au liste cu terapeuti acreditati. In SUA, Asociatia Psihologica Americana ofera un „Locator de psihologi” pentru gasirea clinicienilor autorizati. Si directorul Psychology Today include informatii despre terapeutii locali din aceste tari si din multe alte tari.