Oriunde ati alege sa va rasfatati cu experienta cathartica care este un plans bun si sa eliberati supapa pe fluxul de lacrimi constante pe care l-ati retinut, asigurati-va ca exista un ecran in apropiere, astfel incat sa puteti transmite in flux unul dintre lacrimile noastre preferate.
De la Steven Spielberg si clasicele de epoca pana la agitatoare de suflet animate si cu inclinatie muzicala, fiecare dintre aceste mingi emotionale cinematografice de distrugere va va pune stapanire pe coardele inimii si va refuza sa nu mai trageti. Unii dintre ei provoaca o lacrima stralucitoare pentru o scena sau doua, in timp ce altii asteapta pana la finalurile lor climatice pentru a-ti lega acel nod proverbial in gat. Prin urmare, apuca Kleenex-ul sau animalul tau de companie demn de bureti si pregateste-te pentru plansul bun. Sa simtim sentimentele.
Vulpea si cainele (1981)
Disney stie cum sa faca sa tremure pana si cea mai rigida buza superioara ( The Lion King , Up , Inside Out ), dar acest clasic animat despre cei mai buni prieteni Copper, un caine de vanatoare si Tod, dusmanul sau natural, ia premiul pentru majoritatea lucrarilor de apa. In mare parte datorita acestei scene cu Tweed si Tod. BRB, am ceva in ochi.
Termeni de dragoste (1983)
Pentru orice pasionat al festivalului de suspine, clasicul lui James L. Brooks este un rit de trecere. Shirley Maclaine si Debra Winger sunt Aurora si Emma, o mama si o fiica care impartasesc o legatura stransa, dar complicata. Fara sa dezvalui nimic, trebuie doar sa stii ca, odata ce se rup taxele pentru conductele lacrimale, nu se mai poate intoarce inapoi.
Plaje (1988)
Datorita super-soaker-ului Garry Marshall, cu Bette Midler si Barbara Hershey in rolul celor mai bune a caror prietenie incepe pe o plaja cand sunt copii si se termina pe o plaja zeci de ani mai tarziu, nu vom putea niciodata sa trecem prin „Wind Beneath My Wings” fara iar un servetel.
Mormantul licuricilor (1988)
Povestea de supravietuire a lui Isao Takahata in timpul razboiului, plasata intr-un oras-port japonez devastat de bombe incendiare, te va face sa regandesti „desene animate”. O bataie emotionanta, dezvaluie ororile celui de-al Doilea Razboi Mondial cu animatie neclintita (morminte comune, paduchi, foame) si face acest lucru prin intermediul unei fetite de patru ani si al fratelui ei mai mare. Iata o defalcare completa.
Magnolie de otel (1989)
O comedie plina de rimel despre o cosmeticiana si despre orasenii sudici pe care ii numeste in curand prieteni, Steel Magnolias are un mod de a se lupta cu emotiile cuiva. Fie ca razi atat de tare, ca plangi. Sau plangand atat de tare, razi.
Fata mea (1991)
Anna Chlumsky se pricepe la cuvinte, fie ca este obscenitati rapide pe Veep , fie ca devine precoce ca Veda Sultenfuss cu prietenul ei Thomas J., in acest numar nostalgic de la inceputul anilor ’90, care are o multime de motive sa rupa (vezi: ochelarii lui). Cel mai bun moment pentru a vedea? Intr-o zi innorata, desigur.
Viata este frumoasa (1997)
Declansatoarele emotionale sunt peste tot in aceasta drama italiana a lagarului de concentrare care zambeste prin groaza. Roberto Benigni joaca rolul lui Guido, un chelner vesel a carui bula fericita se sparge cand el, sotia si fiul sau sunt intemnitati. Benigni este o bucurie de urmarit, farmecul si umorul lui palpabili, dar nu exista suficiente tesuturi in lume pentru a opri potopul care urmeaza sa urmeze.
Dansator in intuneric (2000)
Ce au in comun musicalurile Lars Von Trier, Bjork si Hollywood? Aceasta drama zdrobitoare a controversatai regizoare, despre o imigranta cehoslovaca aproape oarba (Bjork) a carei singura modalitate de a scapa de ororile unui proces de crima este sa joace in propriile sale muzicale. Ceas foarte greu aici.
Caietul (2004)
Orice lucru imprimat cu „din cel mai bine vandut roman al lui Nicholas Sparks” va provoca senzatii, chiar daca este un ochi. Dar povestea de dragoste condamnata a lui Nick Casavettes, cu chimia electrica de pe ecran dintre Rachel McAdams si Ryan Gosling, este intr-o clasa proprie. Si tocmai cand credeai ca ti-ai plans ultima lacrima prin reuniunea cuplului aburinda si imbibata de ploaie, inveti curand: nu s-a terminat. Inca nu s-a terminat.
PS Te iubesc (2007)
Hilary Swank si Gerard Butler joaca rolul unui cuplu perfect Holly si Gerry in aceasta drama, care incepe de fapt cand acesta moare. Amplasat dublu in New York si Irlanda, filmul se dezvaluie printr-o serie de scrisori pe care Gerry le lasa lui Holly. Dar acel iaz pe care continui sa sari? Nu este un ocean. Este o mare de lacrimi. Lacrimile tale.
Draga Zachary (2008)
Ceea ce incepe ca scrisoarea emotionanta si intima a unui regizor de film catre fiul nenascut al prietenului sau ucis se transforma intr-o opera de non-fictiune cu adevarat uluitoare. O parte documentar super-trist, o parte thriller criminal super infricosator, calatoria lui Kurt Kuenne te va face sa plangi, oh da, si apoi sa tipi. Fii pregatit.
Beasts of the Southern Wild (2012)
Fiarele lui Ben Zeitlin este o plimbare plina de bucurie prin emotiile umane. Imaginile sunt atat de reale, incat iti va aparea gura pentru hrana sufleteasca. Scorul este atat de festiv, incat te va face sa vrei sa imbratisezi un strain. Iar povestea lui Hushpuppy, o forta durabila a naturii in varsta de sase ani, si a tatalui ei care locuieste in „Cada” este atat de frumos tragica, incat s-ar putea sa-ti faca inima sa-ti izbucneasca.
Leul (2016)
Povestea adevarata: Un baietel din India este separat la mii de kilometri de familia sa, scapa de viata de strada si este adoptat de parinti australieni. Si acesta este doar inceputul. Succes in incercarea de a trece peste aceasta (in special scena finala!) cu un ochi uscat.
Clar de luna (2016)
Nimic asemanator cu lacrimogenele schmaltzy care se simt ca un atac asupra simturilor, Moonlight a lui Barry Jenkins este un portret aproape prea emotionant pentru cuvinte. Este o cronica a vietii unui baiat hartuit care devine un barbat care se lupta cu propria sa identitate si de la inceput pana la sfarsit, inima ti se va rupe.
ET (1982)
O mica poveste de fundal: regizorul Steven Spielberg si-a gasit conceptul pentru iubitul sau clasic extraterestra cuibarit de o amintire melancolica: relatia dintre Elliott si ET a fost inspirata de divortul parintilor sai. „Ce s-ar intampla daca un copil dintr-un divort sau o familie dintr-un divort cu o gaura uriasa de umplut, ar umple golul cu noul sau cel mai bun prieten extraterestra?” el a spus. Magic de urmarit inflorirea si sfasietor pentru a vedea sfarsitul pe Pamant, timpul lor impreuna este unul dintre cele mai bune lucruri care au aparut din anii ’80.
O data (2007)
Doi muzicieni straluciti, atat de evident meniti unul pentru celalalt, sunt tinuti in mod tragic departati din cauza loialitatilor si a alegerilor facute inainte de a se intalni – este o poveste de indragostiti incrucisati, care apare doar o data in viata si cu unele dintre cele mai bune muzica originala din toate timpurile. sa boot-eze. Autorul irlandez John Carney a atins oala de aur cu perechea sa principala, Marketa Irglova si Glen Hansard, primul care ofera o performanta sfasietoare la aproximativ doua treimi din timpul filmului, care va lasa un rau de lacrimi.
Uriasul de Fier (1999)
Este o imagine animata a Razboiului Rece? Este poate ceva mai mult, ca o fabula antirazboiala care dezavueaza armele si armele? Cui ii pasa! Urmareste-l pe Brad Bird, notoriu de neinteles si dezbatut continuu, Iron Giant pentru ceea ce ne dorim cu adevarat sa fie: o poveste emotionala, sfasietoare despre un baiat si robotul ucigas care invata despre dragoste, empatie si eroism. Uneori, eroii nu poarta pelerine; sunt doar bucati uriase de fier vechi.
Toy Story 2 (1999)
Orice transa din franciza Toy Story – ei bine, orice selectie din biblioteca Pixar, intr-adevar – este un material de lucrari de apa de calitate profesionala. Dar Toy Story 2 , in special, este o excursie sigura dus-intors la parcul acvatic, incepand cu scena in care personajul cowgirl incepator Jessie isi dezvaluie povestea ei tragica, completata de o Sarah McLachlan trista care canta „When She Loved” a lui Randy Newman. Pe mine.” Doar. ruina. ne. de ce nu faci.
Eu si Earl si fata pe moarte (2015)
Un indie care a venit si a plecat infractionat criminal de catre mase, Me and Earl and the Dying Girl a castigat premiul principal la Sundance in 2015. Si nu a lasat un ochi uscat in fiecare camera in care a fost proiectat. Ii are in rolurile principale pe Thomas Mann, RJ Cyler si Olivia Cooke ca personajele din titlu si ii urmareste pe cei mai buni prieteni, Greg si Earl, care fac un film pentru prietena lor pe moarte, Rachel. Filmul lor rezultat va va lasa intr-o baltoaca.
Departe de ea (2006)
Sarah Polley, actrita devenita regizor al carei efort regizoral de debut a vazut scenariul si actrita principala, Julie Christie, ambele nominalizate la Oscar, este un virtuoz din spatele obiectivului. Away from Her , o bataie emotionanta despre un barbat care isi vede sotia de 44 de ani nu numai ca cedeaza in fata efectelor crude ale bolii Alzheimer, ci si se indragosteste de un alt barbat care traieste in acelasi azil de batrani, este un ceas dificil. Dar este si un film cu adevarat superb de la un regizor cu adevarat stelar.
Alegerea lui Sophie (1982)
Meryl Streep si Kevin Kline joaca in drama Holocaust din 1982, adaptata dupa romanul lui William Styron din 1979. O poloneza care a supravietuit lagarelor de concentrare naziste si este bantuita de fantomele acelui trecut, Sophie (Streep) a fost nevoita sa ia o decizie brutala pe care n-am indrazni sa o dam aici cititorilor care nu au vizionat inca filmul. Dar actul lui Streep, castigator de Oscar, de luare a deciziilor imposibile, a patruns in zeitgeist si ne-a oferit argoul de cultura pop pe care il folosim pana astazi.
Old Yeller (1957)
Oricine a reusit sa treaca prin scoala cunoaste povestea de frontiera a lui Travis Coates si a „cainelui sau, mare, batran, galben”, indiferent daca a citit-o in clasa sau a vizionat filmul pe Disney Channel. Romancierul Fred Gipson nu a avut nicio grija pentru sentimentele copiilor cand a scris finalul clasicului american atemporal si al Newbery Honor Book, si banuim ca nici Disney nu a facut-o cand a transformat punctul culminant intr-un atac tridimensional asupra simturilor noastre: Ce esti tu. ce faci cu arma aia, Travis?
Million Dollar Baby (2004)
Clint Eastwood a devenit un moale emotionant la varsta lui mai inaintata. Zilele lui in care i-a facut pe punks sa se simta norocosi au fost introduse in afara scenei si inlocuite cu naratiuni care provoaca ganduri despre viata, mostenire si mortalitate, multe dintre care le scrie si le regizeaza el insusi. Punctul culminant al unor astfel de filme trebuie sa fie Million Dollar Baby , un film de sport plin de lacrimi, cu Eastwood in rolul antrenorului pugilistului lui Hilary Swank in rolul obositor care i-a castigat un Oscar.
Culoarea violet (1985)
Vei plange din cauza povestii de viata a lui Celie – abuzul, sexual, fizic si altele, ea a suferit din mainile tatalui ei si al altora de zeci de ani. Vei plange din cauza durerii pe care o indure femeile negre de pe ecran. Dar vei plange si din cauza sperantei, a puterii si a rezistentei expuse. Whoopi Goldberg, Oprah Winfrey, Margaret Avery si altii dau viata romanului castigator al Premiului Pulitzer al lui Alice Walker, cu Steven Spielberg surprinzandu-l pe film. Doar asigurati-va ca stocati servetele.
Scurta intalnire (1945)
David Lean, regizorul de poveste din spatele unor filme legendare, inclusiv Lawrence of Arabia, Doctor Jivago si The Greatest Story Ever Told, a creat si una dintre cele mai grozave romante facute vreodata. Brief Encounter (1945) este o relatare rapida (sunt doar 86 de minute) despre un cuplu din clasa de mijloc care este casatorit cu alti oameni, dar impartaseste mai multe „intalniri scurte” la o gara – fiecare mai greu de plecat decat precedentul, iar fiecare plecare tragand ceva mai tare de sirul inimii.
Pieces of a Woman (2020)
Vanessa Kirby de la The Crown ofera o performanta sfasietoare in aceasta poveste despre durere, nominalizata la Oscar. Ea joaca rolul unei femei care in primele minute ale filmului intra in travaliu, da nastere in dormitorul ei si apoi este impinsa in cea mai profunda perioada de durere si socoteala pe care ar putea-o experimenta vreodata orice viitoare mama. O explorare a tragediei si a efectelor ondulatorii care transforma vieti, acesta este un zdrobitor.
Jojo Rabbit (2019)
Nu lasa capriciul unui film cu Taika Waititi sa te pacaleasca; aceasta satira centrata pe razboi este cu totul sfasietoare. Nu doar rolul principal al filmului, Jojo (Roman Griffin Davis), un aspirant nazist indus in eroare, care este incurcat de evreul care se ascunde in coltul de sus al casei sale, ci si lectiile din lumea reala pe care este fortat sa le invete – ne gandim la soarta mamei sale, interpretata de Scarlett Johansson aici, sunt brutale.
Cerul este roz (2019)
O drama de durere in limba hindusa care incearca sa gaseasca lumina in cele mai intunecate vremuri, The Sky Is Pink ii are in rolurile principale pe greii de la Bollywood, Priyanka Chopra si Farhan Akhtar, si se bazeaza de fapt pe povestea adevarata a naratoarei sale, Aisha Chaudhary, care a murit la varsta. 18 de fibroza pulmonara, o boala pulmonara cu care s-a nascut. Doar de crud, filmul macar te va face sa razi printre lacrimi.
Roma (2018)
Desi capodopera vizuala si emotionala a lui Alfonso Cuaron, Roma , este plina de dragoste si incantare, tristetea afisata este grea, cum ar fi mai multe pacate ude. Pentru naratiune, regizorul a luat-o din propria copilarie, cand a crescut intr-o suburbie a orasului Mexico, sub indrumarea multor femei, inclusiv a mamei sale si a iubitei lucratoare domestice. Prin aceste femei se arata realitatile dure si, la randul lor, ne dreneaza canalele lacrimale.
Hachi: Povestea unui caine (2009)
Nu trebuie sa fii iubitor de animale pentru a cadea in bucati privind pe Hachi . Povestea cu cel mai bun prieten al acestui barbat va patrunde chiar si pe cei mai duri critici. Cu Richard Gere, filmul se bazeaza pe povestea adevarata a unui profesor de facultate si a lui Akita Inu loial care il intampina in fiecare seara dupa serviciu la gara. Fara sa dezvaluie nimic, filmul arata cat de departe si-a luat dragostea si devotamentul acest catelus de culoare ruginita. Si deja plangem.
The Farewell (2019)
Awkwafina este amuzanta. La fel si The Farewell… uneori. Sub comedie si siretlicul ridicol-in-un-mod-bun din nucleul filmului personal al lui Lulu Wang se afla o poveste delicata care atinge un put emotional care va fi gol odata ce creditele se vor rula. Pe scurt: o familie chineza isi tine in intuneric matriarha bolnava terminal, in timp ce toti isi iau ramas bun. Stii doar: vei rade, vei plange, o sa-ti fie dor de bunica ta.
Drive My Car (2021)
Drive My Car este o opera care afecteaza un regizor care calareste pusca pe drumul spre recuperare. Cand Yusuke afla despre aventura sotiei sale cu putin timp inainte de moartea ei subita, el este fortat sa se confrunte cu adevaruri neingropate, obstacole emotionale si fiecare etapa dureroasa a durerii. Asteptand aproximativ trei ore, aceasta epopee fascinanta isi ia timpul, asa ca stai pe loc, tine servetele langa si absorbi tot ceea ce face regizorul Ryusuke Hamaguchi.
Monstru (2003)
Mai simplu spus: debutul regizoral al lui Patty Jenkins este un ceas zdrobitor. Este vorba despre ucigasul in serie din viata reala Aileen Wuornos, prostituata din Daytona Beach care si-a ucis pantalonii, dar umanitatea injectata de regizor si performanta emotionanta oferita de o Charlize Theron complet transformata depasesc violenta si brutalitatea, lasandu-ne sufocata de suspinele noastre. Aileen este dusa departe in catuse si lanturi.
Sosire (2016)
La inceput, crezi ca urmaresti un thriller extraterestru despre extraterestrii care incearca sa ia contact. Cu toate acestea, pe la jumatatea drumului, realitatea profund provocatoare a capodopera lui Denis Villeneuve se instaleaza ca un nod urias in gat. Amy Adams joaca rolul lui Louise, o lingvist care primeste un „cadou” de la cefalopozii pe care ii studiaza. Acest cadou amesteca tot ce stie ea si pune o intrebare foarte profunda: daca ai sti cum se va termina, ai face-o din nou?
If Beale Street Could Talk (2018)
In mainile lui Barry Jenkins, romanul lui James Baldwin este tratat pe marele ecran, invocandu-i pe KiKi Layne si Stephan James sa conduca drama emotionanta in calitate de iubiti si asteptati parinti Tish si Fonny. Amplasat in Harlem-ul anilor 1970, Beale Street functioneaza la intersectia dintre dragoste si durere, deoarece Fonny este acuzat pe nedrept de viol si apoi incarcerat, iar Tish si familia ei (inclusiv incredibila Sharon, interpretata de Regina King) lupta pentru a-i curata numele.
